* "Creditarea trebuie să revină în acest an la niveluri care să ajute economia"
* "Este nevoie de continuarea listării principalelor companii la bursă"
Măsura de "bail in" (salvarea băcilor aflate în dificultate din banii deponenţilor) este o procedura îndrăzneaţă care poate avea efecte relevante mai ales în ţările cu probleme grave în sectorul bancar, ţările în care legătura dintre criza datoriilor suverane şi criza sistemului bancar încă este una puternică, este de părere Cristian Socol, Preşedintele Directoratului Fondului Român de Contragarantare.
Domnia sa apreciază că nu este cazul României, care are un sistem bancar solvabil, lichid şi bine reglementat. "Cred că efectele vor fi marginale, de mică amploare", ne-a spus Cristian Socol.
Preşedintele FRC ne-a vorbit, în cadrul unui interviu, atât despre măsurile preconizate la nivel european, cât şi despre economia noastră şi despre activitatea de garantare/contragarantare.
Reporter: Cum apreciaţi evoluţia economiei ţării noastre în anul 2013 şi ce aşteptări aveţi în acest an?
Cristian Socol: Anul 2013 poate fi considerat cel mai bun an de la Revoluţie, din punct de vedere macroeconomic. S-ar putea compara cu 2003 şi 2007, dar să nu uitam cifrele privind inflaţia şi deficitele de cont curent din acei ani. Sintagma asociată României drept "Tigru din Europa de Est" sau "Noua Polonie" nu este exagerată. Tabloul macro este bun: creştere economică ridicată (aproape dublă faţă de estimările luate în calcul în proiecţia iniţială), creşterea bursei cu 20%, de trei ori mai mult decât în 2012, rata inflaţiei la cel mic nivel de după `89, deficit de cont curent aproape de 1%, cel mai mic deficit bugetar de după aderarea la UE, costuri minime istorice la împrumuturi, rata şomajului mult mai mică decât media europeană, risc de default mai mic decât în ţări precum Italia, Spania, Grecia şi Portugalia, scădere puternică a dobânzilor la credite şi rezerve financiare consistente (buffer de pes¬te 5 miliarde euro în Trezorerie şi rezerve valutare internaţionale la BNR cu peste 80% mai mari decât datoria externă pe termen scurt). În 2014, pe lângă consolidarea stabilităţii macroeconomice printr-o ajus¬tare calitativă, mă aştept la o creştere economică în jur de 3%, inflaţie sub ţinta BNR, deficit de cont curent la jumătatea pragului de sus-tenabilitate, o mai bună finanţare a sectorului educaţiei şi cel al sănătăţii şi dezvoltarea infrastructurii.
Reporter: Ce sectoare ale economiei romaneşti vă aşteptaţi să fie cele mai performante în acest an?
Cristian Socol: Mă aştept la contribuţii substanţiale la creşterea PIB real din partea industriei, o revenire - chiar dacă graduală - a sectorului de construcţii şi un aport neutru din partea agriculturii, dat fiind efectul de bază faţă de 2013, când am avut un an agricol foarte bun. Este îmbucurătoare în 2013, şi cred că se va consolida şi în 2014, tendinţa de creştere a sectoarelor cu valoare adăugată de intensitate ridicată şi medie high tech şi medium tech. Sunt rezultatele noii paradigme de programare economică, prin orientarea schemelor de ajutor de stat, minimis şi a acordării de stimulente fiscale pentru domeniile care produc bunuri comercializabile, competitive pe pieţele externe.
Reporter: Agricultura a avut un rol foarte important în avansul PIB, în 2013, pe fondul unui an agricol considerat foarte bun şi care, potrivit specialiştilor, este improbabil să se repete în 2014. Consideraţi că acesta este un factor de îngrijorare cu privire la performanţa economiei ţării noastre în acest an?
Cristian Socol: Nu l-aş vedea ca un factor de îngrijorare relevant. Nu este o întâmplare că agricultura a performat în 2013 şi va performa şi în 2014. Anul agricol a fost pregătit bine, din timp, chiar şi cu eforturi bugetare consistente. Rata de absorbţie pe PNDR a crescut la 60%, în octombrie 2012, şi la fel, în 2013 s-au plătit în avans, în doar două săptămâ¬ni, câte 500 milioane de euro către fermieri pentru pregătirea anului agricol. Pentru prima dată în ultimii 10 ani, s-a făcut prima umplere a canalelor de irigaţii. În 2013 s-au alocat 2,9 miliarde lei pentru plata în avans a subvenţiilor, a plăţilor directe către fermieri. Au fost finanţate circa 50 de proiecte pentru depozite de legume-fructe, destinate preluării, sortării, păstrării şi ambalării produselor. S-a constituit Fondul pentru acordarea de microcredite în agricultură. TVA la pâine a scăzut de la 24% la 9%. A fost stimulată agricultura ecologică, în special prin subvenţionarea a 50% din costurile de participare la târgurile internaţionale de profil. Au fost reduse cheltuielile pentru agricultori la livrarea apei destinate irigaţiilor. S-au înfiinţat şi acreditat fondurile mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură.
Reporter: Unii economişti atrag atenţia asupra faptului că, anul trecut, România a înregistrat o creştere economică pe fondul unei stagnări a consumului privat şi unei creşteri a cheltuielilor publice, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate a economiei ţării noastre. Care este opinia dumneavoastră cu privire la această afirmaţie?
Cristian Socol: Modelul de creştere economică de acum este mult mai sustenabil decât cel din perioada pre-criză. Industria reprezintă sectorul ce contribuie puternic la creşterea economică pe partea de formare, exporturile fiind motorul de succes pe partea de cheltuieli. Da, este corect transferul ce se va face în acest an dinspre motorul cerere externă (care va rămâne la un nivel ridicat) spre motorul cerere internă. Guvernul pregăteşte un pachet de stimulare a consumului intern.
Reporter: Există o opinie unanimă în rândul economiştilor, potrivit căreia o creştere economică de 2 - 2,5% pe an nu permite României să continue procesul de convergenţă cu ţările din zona euro, fiind necesar un avans anual de cel puţin 3,5 - 4%. Cum putem să atingem sau, chiar, să depăşim acest nivel, având în vedere contextul economic dificil la nivel mondial?
Cristian Socol: Potenţialul economiei româneşti în 2013 era estimat la 1,6%, s-a obţinut 2,7%, poate mai mult, vom vedea cifrele oficiale finale. Cădem din nou în capcana pesimismului. Dacă ne uităm la statistica europeană oficială pe date de PIB ajustate la inflaţie (an de bază 2000) observăm că multe ţări au fost aruncate cu cinci ani în urmă (Bulgaria, Lituania, România). Uniunea Europeană, în medie, este la nivelul 2007, Spania s-a întors în 2004, Ungaria în 2005, iar Letonia în 2006. Îngrijorător, Italia este la nivelul din 1999, iar Portugalia şi Grecia sunt în anul 2000. Polonia este singura ţară care a urcat sustenabil, fără volatilitate. România are o traiectorie de convergenţă faţă de media UE. Creşterea vitezei de convergenţă se va putea face doar prin muncă mai multă, politici publice bine ţintite pe avantajele competitive, tehnologie şi instituţii mai performante. Creşterea sustenabilă poate fi finanţată eficient prin reducerea risipei de bani publici şi orientarea lor pentru stimularea sectorului privat şi o absorbţie susţinută a banilor europeni. Creditarea trebuie să revină în acest an la niveluri care să ajute economia.
Reporter: Mediul de afaceri din România este considerat mai puţin atractiv pentru investitori, comparativ cu cel al altor ţări din regiune. Ce măsuri consideraţi că ar trebui luate pentru îmbunătăţirea percepţiei asupra ţării noastre, în această privinţă?
Cristian Socol: Implementarea pachetului de sprijin pentru domeniile cu valoare adăugată ridicată definite în Planul Naţional de Investiţii Strategice şi Ocupare de Locuri de Muncă, un mediu macroeconomic solid, stabilitate politică, reducerea birocraţiei şi reducerea poverii fiscale pe muncă. Deschiderea pro-business demonstrată de caracterul predominant economic al vizitelor externe promovate de Primul Ministru în 2013 va continua şi în acest an. Este nevoie de continuarea listării principalelor companii la bursă şi de mai multă agresivitate în diplomaţia economică.
Reporter: În luna noiembrie a anului trecut, aţi preluat funcţia de preşedinte al Directoratului Fondului Român de Contragarantare. Ce planuri aveţi cu privire la activitatea Fondului?
Cristian Socol: Consolidarea mecanismului de garantare/contragarantare printr-o bună comunicare cu IMM-urile, fondurile de garantare şi sistemul bancar. Menţinerea unei situaţii financiare consistente chiar dacă plăţile de contragaranţii se vor tripla în 2014 faţă de 2013, pe fondul aglomerării creditelor acordate IMM-urilor de sistemul bancar în ultimii cici ani şi clasificate în prezent ca neperformante. Proiecţia pentru 2014 este de a obţine un rezultat brut operaţional pozitiv de 1,5 milioane lei (ţinem cont că plăţile de contragaranţii de 40 milioane lei se vor face din venituri/resurse proprii). Vom continua pachetul de reducere a cheltuielilor început în 2013 prin reducerea cheltuielilor cu indemnizaţiile directoratului, a cheltuielilor de funcţionare şi a celor de protocol. Altfel, vom încerca să compensăm reducerea veniturilor determinată de reducerea puternică a dobânzilor la plasamentele capitalurilor proprii prin trei acţiuni majore: extinderea obiectului de activitate prin accesarea programelor europene de stimulare a IMM, respectiv, Orizont 2020, COSME şi Europa Creativă (gestionate de Fondul European de Investiţii în baza mandatului acordat de către Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii); prin alocarea unor sume din Fondurile structurale şi de investiţii europene pentru instrumente de garantare şi contragarantare şi accesul potenţial al administrării unor programe dedicate IMM-urilor prin programele guvernamentale de stimulare a mediului de afaceri. Principalele provocări pe termen scurt şi mediu vor fi modificarea paradigmei de acordare a contragaranţiilor prin creşterea calităţii portofoliului, prioritare fiind domeniile definite ca strategice de către Guvern (ITC, industrii creative, energie, cercetare-dezvoltare şi agricultură). Vom trece de la preponderenţa acordării de contragaranţii pentru capital de lucru către investiţii, start-up-uri şi SRL-D. De la 1 iulie vom renunţa la mecanismul de mandat pentru contragaranţiile eligibile de peste 75.000 de euro.
Reporter: Cât de eficiente consideraţi că au fost, până în prezent, mecanismele de garantare şi contragarantarea creditelor din ţara noastă?
Cristian Socol: Mecanismele de garantare şi contragarantare au avut un rol important în îmbunătăţirea accesului la finanţare a IMM-urilor. În activitatea sa, Fondul Român de Contragarantare a preluat până la 80% din riscul de credit asociat IMM-ului beneficiar de contragaranţie, reducându-se astfel comisionul de garantare şi mărind capacitatea fondurilor de garantare de a aloca resurse suplimentare pentru susţinerea IMM-urilor. Din 2010 până acum, FRC a acordat un număr de aproximativ 20.000 de contragaranţii în valoare totală de 3,5 miliarde lei, numărul de IMM-uri beneficiare fiind de 11.000. S-a facilitat astfel accesarea unui volum de finanţări de 2,4 miliarde euro, contribuind direct şi indirect la menţinerea/înfiinţarea a circa 175.000 de locuri de muncă. FRC a avut profit în toate exerciţiile financiare de la înfiinţare şi va avea şi în anul curent.
Reporter: Cum aţi caracteriza rolul sistemului bancar în susţinerea economiei reale, de la debutul crizei financiare?
Cristian Socol: Nu putem spune ca evoluţia creditării sectorului neguvernamental a favorizat reluarea rapidă a creşterii economice. Totuşi, explicaţiile sunt mixte, existând argumente care pot explica relevant şi reducerea ofertei de credite şi reducerea cererii de credite. Oricum, deciziile BNR de reducere a ratei dobânzii de referinţă şi a ratei rezervelor obligatorii şi micşorarea nevoii de finanţare a Guvernului vor forţa băncile să revină la pachete/oferte de creditare rezonabile pentru sectorul real.
Sursa: http://www.bursa.ro/salvarea-bancilor-din-doua-puncte-de-vedere-socol-frc-efectele-procedurii-bail-in-vor-fi-marginal...&s=banci_asigurari&articol=227580.html
